Jump to content

Alphabet pasta

Iwde to Wikipedia
Buchstabennudeln
Alphabet soup
Alphabet Soup

Pasta alkule, ina wiyee kadi alfabeto e alphabetti spaghetti to Angalteer,[1] ko paasta taƴaaɗo walla ɓuuɓnaaɗo e mbaadiiji alkule alkule (ko heewi ko alkule latin). Ina heewi waɗeede e suukara alkule, ko ɗum kadi yeeyetee e nder kanndaa ɓuuɓɗo walla e suukara paaspoor. Feere woɗnde, alfagetti, ko paastaaji baɗɗi alkule e nder ɓuuɓri marinara walla ɓuuɓri spaghetti.

Kosam tokosam e won e ɓuuɓri ina heewi waɗeede e ɓuuɓri ndii. Noodle ɗee ina keewi wonde haa santimeeteer gooto, ina mbaɗa alkule A-Z e, ko ɓuri famɗude, limooje 0-9 walla maande @.

Laaɓaani hol sincuɗo suukara alkule, hol nde walla hol ko waɗi ɗum. Gila e hitaande 1877, yeeyooɓe Pari ina njeeya "...suukara tokooso, ngam huutoraade e nder suukara, ɗi limtaa e... alkule alkule."[2] e restoraaji Pari ina njula "...suukara belɗo baɗaaɗo e makaroni walla vermicelli taƴaaɗo e mbaadi alkule alkule In the Chicago Co1, The Chicago Her1]83 rokkii restoraa suukara noddiroowo paasta tokooso ko wayi no "pasteeji alkule ɗi huunde wootere e makaroni taƴaaɗo e alkule"."[3] E lewru Yarkoma hitaande 1900 nde woni ko e menyu to Au Lion d'Or to wuro New York.[4] E hitaande 1908, Wilbur Wright rokkaama suukara alkule to Le Mans, to leydi Farayse.

Kadi laaɓaani so tawii ko suukara walla helmere ɗemngal ngam ɓurde heewde akronim walla abbreviations adii ; daartoowo nguura biyeteeɗo Janet Clarkson hollitii wonde "ko adii fof ko njiy-mi haa jooni ko fayti e suukara alkule metafoor kadi ina waɗi e hitaande 1883, e nder yeewtere nde John Ames Mitchell, sosɗo jaaynde Life, winndi, ina jokki e jannginde ɓiyiiko suukara alkule (ABCs) njulaagu."[5]

Gooto e markeeji Amerik ɓurɗi waawde huutoreede e suukara alkule condensed-style ko marke Campbell, sosaa e hitaande 1869. Oo suukara, hono no haɓdiiɓe mum nii, ina yeeyee feewde e jibnaaɓe ngam nafoore mum jaŋde.[6]

Ko nanndi e ɗuum, ko Alphabetti Spaghetti, ko sosiyetee H. J. Heinz yeeynoo ɗum fotde duuɓi 60 hade mum woppude golle mum e hitaande 1990. Hono no suukara alkule Campbell nii, ina waɗi paasta alkule gonɗe e ɓuuɓri tomat. Caggal ɗuum Heinz artiri ɗum e hitaande 2005[7]

  1. "A history of Alphabetti Spaghetti".
  2. Sleicher, John Albert (1877). "Leslie's".
  3. Robinson, William Stevens (1877). ""Warrington" Pen-portraits: A Collection of Personal and Political Reminiscences from 1848 to 1876 : From the Writings of William S. Robinson, with Memoir, and Extracts from Diary and Letters Never Before Published".
  4. Clarkson, Janet (2010). Soup : a global history. London: Reaktion. pp. 119–120. ISBN 978-1-86189-774-9. OCLC 642290114.
  5. McCullough, David (2015). The Wright Brothers. Simon Schuster. p. 164. ISBN 978-1476728759.
  6. Wolf, Jackie (2002). Campbell's Alphabet Soup Book (illustrated ed.). Picture Me Press. ISBN 978-1571516398. Retrieved 2015-03-25.
  7. "Dish that's write on", Daily Record, 7 April 2005

Jokkondire yaajɗe

[taƴto | taƴto ɗaɗi wiki]

Pastaaji-mbaydiiji - ko njiylawu holliraaɗo e food-info.net

Alkule Soup ina waɗi duuɓi 150 - Ko nii min puɗɗiri winndude e ñaamdu amen to Trivia Happy