Gross ecosystem product
mbaydi ƴeewndo faggudu. Ndee eɓɓaande addani ɗum jaɓeede e toɓɓe laamuuji keewɗe. E hitaande 2023, laamuuji nokkuuji 15 to Siin ƴettii kuule ngam huutoraade GEP, puɗɗii ko ina tolnoo e 200 eɓɓaande jowitiinde heen. To Zhejiang, diiwaan gadano huutoraade ɗeen kuule, golle ardiiɓe nokkuuji ɗii ina ƴeewtee e nder feccere e nafooje faggudu toɗɗaaɗe e ekosistemaaji nokkuuji ɗii, ko wayi no nafooje 43 miliyoŋ dolaar Amerik toɗɗaaɗe e nokku keeriiɗo biyeteeɗo Chengtian Radon Spring Nature Reserve..[1]<ref
GEP ina huutoree kadi e nder mbayliigu faggudu ngam rokkude yiyngo laaɓtungo e jokkondire hakkunde cellal faggudu e cellal ekolosii. Yeru, mbaadi MAGNET, ndi Centre de Recherche Joint (JRC) e Wiztooji Faggudu Wageningen peewni, ina hawra e GEP ngam yuurnitaade no politikaaji mbaawirta battinde e sahaa gooto e yaltinnde faggudu e ngonkaaji ekosistem. Ndeeɗoo feere ina wallita waɗooɓe politik waɗde kuule laaɓtuɗe, tiiɗɗe ngam yuɓɓinde ƴellitaare faggudu e duumingol nokkuuji.
Ƴellitaare GEP jokkiinde ndee ina fadi ɓeydude laaɓal mum e kuutoragol mum e nder politikaaji faggudu e nokkuuji. E rokkude nafooje kaalis e sarwisaaji ekosistemaaji, GEP ina wallita e faamde darnde mum en teeŋtunde e ƴellitaare faggudu duumotoonde. Ndee feere ina ɗaɓɓi nde peeje ƴellitaare faggudu ina mballita kadi e wellitaare ekolosii, teeŋti noon e peeje ƴellitaare ballondiral.
Ƴeew kadi
[taƴto | taƴto ɗaɗi wiki]Faggudu ekolosii
Metiriiji e indeksuuji duumiiɗi
Pooɗondiral duumingal
Koyngal ekolosii
Hiisaaji nokkuuji
Indeks golle e nder weeyo
Tuugnorgal
[taƴto | taƴto ɗaɗi wiki]- ↑ Wenjia, JIN. "GROSS ECOSYSTEM PRODUCT" (PDF). International Union for Conservation of Nature (IUCN). Retrieved 9 April 2024.