Microhematuria
Mikrohematuriya, ina wiyee kadi hematuriya mikroskopi (ɗe ɗiɗi fof ina keewi limteede MH), ko ñawu nguu ina waɗi ƴiiƴam seeɗa ; ƴiiƴam ɗam ina famɗi no feewi ngam waylude mbaydi ƴiiƴam ɗam (so wonaa ɗuum, ina anndiraa hematuria grosse). So tawii noon wonaa bonɗo e hoore mum, ina waawi wonde maande ñawu nguu, ko wayi no nefropati IgA walla sifaa sickle cell,[1], walla patologie bladder mo doktoor foti ƴeewtaade.
Fedde Ameriknaare toppitiinde ko faati e ƴiiƴam (AUA) ina wasiyoo firo hematuria mikroskoop ko ƴiiƴam mboɗejam tati walla ko ɓuri ɗum e kala fannu mikroskoop toowɗo doole e nder ƴiiƴam ƴiiƴam ummoraade e ƴiiƴam ɗiɗi e nder tati mooftaaɗi no haanirta nii.[2]
Mikrohematuriya ina heewi wonde ko aldaa e maale, gila e hitaande 2001 wonno ko laabi safaara kollitooji no mikroo-hematuria (AMH) jogori reende ngam daɗndude caɗeele ko wayi no safrude ko ɓuri heewde walla ƴeewndaade ko boni. E hitaande 2025, laabi fedde Ameriknaare toppitiinde ko fayti e mikroo-hematuriya kesɗitinaama.[3]
Ƴeew kadi
[taƴto | taƴto ɗaɗi wiki]Poroteyinuriya
Hematuriya
Miyoglobinuriya
Hemoglobinuriya
Tuugnorgal
[taƴto | taƴto ɗaɗi wiki]- ↑ "Sickle Cell trait and Hematuria: Information for healthcare providers" (PDF). cdc.gov. Center for Disease Control and Prevention. Retrieved 3 July 2020.
- ↑ Grossfeld, G.; Wolf Jr, J.; Litwan, M.; Hricak, H.; Shuler, C.; Agerter, D.; Carroll, P. (March 15, 2001). "Asymptomatic microscopic hematuria in adults: Summary of the AUA best practice policy recommendations". American Family Physician. 63 (6): 1145–1154. PMID 11277551.
- ↑ Grossfeld, G.; Wolf Jr, J.; Litwan, M.; Hricak, H.; Shuler, C.; Agerter, D.; Carroll, P. (March 15, 2001). "Asymptomatic microscopic hematuria in adults: Summary of the AUA best practice policy recommendations". American Family Physician. 63 (6): 1145–1154. PMID 11277551.