Subphrenic abscess
| Subclass of | peritonitis, intra-abdominal abscess |
|---|---|
| Health specialty | infectious diseases, gastroenterology |
Subphrenic abscess ko ñawu ngu nganndu-ɗaa ko mooftugol ndiyam ɓuuɓɗam hakkunde ɓalndu, heeñere, e ɓalndu.[1] Ooɗoo ɓuuɓri ina feeña caggal nde opereeji mbaɗi hono splenectomy. Ina tawee e ɓuuɓri, ɓeydagol foofaango e foofaango luggiɗngo, ustaare walla ŋakkeende sawtawol foofaango, hiccude, dullness e percussion, teddeendi dow ƴiye 8–11, nguleeki, ɓuuɓri, anorexie e ɓuuɓri ƴiye e bannge mo ñawu nguu heɓi oo. So tawii safaara walla ŋakkeende ƴeewndo ina waawi yaawde addande neɗɗo sepsis, sepsis shock, e maayde. Ñawɓe peritonitis ina mbaawi heɓde ɓuuɓri gonndi e nokku subfrenik ñaamo walla nano. Bannge ñaamo oo ɓuri heewde ko sabu keewal ɓuuɓri ɓuuɓri e ɓuuɓri ɓuuɓri perforated duodenal. Laawol ɗiɗi ɓurngol waawde huutoreede ngam ustude ɓuuɓri subfrenik ko 1) taƴre les walla rewrude e leeso 12ɓo (alaa ko haani sosde uddital e nder pleura walla peritoneum) 2) ɓuuɓri subfrenik yeeso ina heewi ɓuuɓnude rewrude e taƴre lesre to dow marginal to parallel e.[2] Ina jokkondiri kadi e mboros peritonitis.[3]
Tuugnorgal
[taƴto | taƴto ɗaɗi wiki]- ↑ "MeSH Browser". meshb.nlm.nih.gov. Retrieved 15 March 2019.
- ↑ Banerjee, Arpan K. (2006). Radiology Made Easy (2nd ed.). Cambridge University Press. p. 92. ISBN 978-0-521-67635-9. Retrieved 3 February 2011.
- ↑ "Subphrenic Abscess". National Library of Medicine - Medical Subject Headings. Retrieved 3 February 2011.