Jump to content

Subphrenic abscess

Iwde to Wikipedia
Subphrenic abscess
Subclass ofperitonitis, intra-abdominal abscess Taƴto
Health specialtyinfectious diseases, gastroenterology Taƴto

Subphrenic abscess ko ñawu ngu nganndu-ɗaa ko mooftugol ndiyam ɓuuɓɗam hakkunde ɓalndu, heeñere, e ɓalndu.[1]  Ooɗoo ɓuuɓri ina feeña caggal nde opereeji mbaɗi hono splenectomy.  Ina tawee e ɓuuɓri, ɓeydagol foofaango e foofaango luggiɗngo, ustaare walla ŋakkeende sawtawol foofaango, hiccude, dullness e percussion, teddeendi dow ƴiye 8–11, nguleeki, ɓuuɓri, anorexie e ɓuuɓri ƴiye e bannge mo ñawu nguu heɓi oo.  So tawii safaara walla ŋakkeende ƴeewndo ina waawi yaawde addande neɗɗo sepsis, sepsis shock, e maayde.  Ñawɓe peritonitis ina mbaawi heɓde ɓuuɓri gonndi e nokku subfrenik ñaamo walla nano.  Bannge ñaamo oo ɓuri heewde ko sabu keewal ɓuuɓri ɓuuɓri e ɓuuɓri ɓuuɓri perforated duodenal.  Laawol ɗiɗi ɓurngol waawde huutoreede ngam ustude ɓuuɓri subfrenik ko 1) taƴre les walla rewrude e leeso 12ɓo (alaa ko haani sosde uddital e nder pleura walla peritoneum) 2) ɓuuɓri subfrenik yeeso ina heewi ɓuuɓnude rewrude e taƴre lesre to dow marginal to parallel e.[2] Ina jokkondiri kadi e mboros peritonitis.[3]

  1. "MeSH Browser". meshb.nlm.nih.gov. Retrieved 15 March 2019.
  2. Banerjee, Arpan K. (2006). Radiology Made Easy (2nd ed.). Cambridge University Press. p. 92. ISBN 978-0-521-67635-9. Retrieved 3 February 2011.
  3. "Subphrenic Abscess". National Library of Medicine - Medical Subject Headings. Retrieved 3 February 2011.