Jump to content

Tanezrouft

Iwde to Wikipedia
Tanezrouft
desert
YemreSahara Taƴto
Lesdinkeejumتنزروفت Taƴto
LesdiMaali, Aljeri, Niiser, Farayse Taƴto
Jonde kwa'odineto22°15′4″N 2°14′46″W, 22°35′46″N 1°53′40″W Taƴto
Significant eventTanezrouft air disaster Taƴto
Tanezrouft

Tanezrouft ( e aarabee : تنزروفت ) ko diiwaan tagoore tawaaɗo e keerol Alseri e Mali, hirnaange kaaƴe Hoggar. Yanti e jeereende Libi ina jeyaa e nokkuuji ɓurɗi ɓuuɓde e joorde e nder jeereende Saharaa. Oo nokku alaa hoɗɓe duumiiɓe, ina anndaa e nguleeki mum tolniiki e ŋakkeende ngalu keewngu : ndiyam e nguura. Sabu ɗuum, ina heewi wiyeede « leydi kulɓiniindi ».

Sifaa geɗe leydi

[taƴto | taƴto ɗaɗi wiki]

Tanezrouft ko ladde mawnde, nde alaa ko woni e mum, nde yaaji haa hirnaange Adrar Ahnet,[1] fuɗnaange-rewo maayo Erg Chech, e worgo tule Adrar des Ifoghas to worgo Mali.

Fotde ko ɓuri heewde e mum ko e nder leydi Alseri, Tanezrouft ina anndaa ko ɓuuɓri, ndi alaa sifaaji, ndi alaa ɓulli. E hitaande 1922, ladde kaaƴe tiiɗnde ndee addani Saharaa adannde taccude otooji.[2] Nokku oo ina hollita seedeeji laaɓtuɗi ko faati e ɓuuɓri ndiyam ɓooyndi nde weeyo jeereende Sahara ɓuri ɓuuɓde, kono toɓooli hannde ɗii ina pamɗi no feewi e 20 mm. Hannde leydi ndii ina mbaylee e ɓuuɓri henndu, ndi ɓuri yaawde waɗde e nokkuuji goɗɗi ɗii, sibu leɗɗe ina pamɗi walla alaa ko jogori jogaade leydi ndii e nokku mum.[3] Nokku oo ina anndaa e yooro e nguleeki mawki, nguleeki e nder ndunngu ina waawi yettaade 52 °C (125,6 °F).

Nde tawnoo ko nde yoornde, nde ɓuuɓnde, nde ɓuuɓnde, Tanezrouft meeɗaa wonde nokku ɗo aadee woni ɗoo. E ɗemɗe tuwaareg en innde maggo firti ko "Leydi ɗomɗi". Gila ma a taw 500 ko adii jibineede Iisaa[4] laawol njulaagu ɓuuɓngol ina jokkondiri maayo Niiseer e Tidikelt, Touat e Hoggar to Alseri. Jooni noon, nde rewi ko e laawol gonngol hakkunde Saharaa, ummoraade Béchar to Alseri, rewrude e Reggane haa Tessalit e Gao to Mali. E jamaanu koloñaal Poste Maurice Cortier (anndiraaɗo kadi Bidon V, walla ‘tammborde petrol 5’) wonnoo ko nokku petroŋ mo alaa ko woni e mum so wonaa 250 kiloomeeteer (walla maandeeji joy tammborɗe petroŋ) to fuɗnaange Tessalit. Sabu mum ɓuuɓde, e puɗal kitaale 1960 Faraysenaaɓe ƴeewtindorii bommbooji atomik, to fuɗnaange Reggane.

E nder feccere Niger to Tanezrouft, keewal pucci pentiirɗi gonɗi e haɗde ɗii, ina mbaawi wuurde ko adii ɗuum to bannge hirnaange koɗli Hoggar,[5] kono jooni, pucci pentiirɗi ɗii ina cikka ko majjii e nder leydi Niiseer ndii fof.

E hitaande 2018, tagofeere wiyeteende 26871 Tanezrouft inniraa ko baasal tanezrouft.

Teskorɗe

S, Kiriis (2015-10-03). "Alseri ahnet 2011 4WD". Leydi Sahara. Heɓtinaama ñalnde 2023-01-04.

"Citroën Sahara 1922".

"Hoggo". Hoggar.org. Ƴeewtaa ko ñalnde 23 suwee 2017.

Morgan e Hugh

Hogan

Iwdiiji

C. Mikael Hogan. 2009. Kuɗol dogdu pentiir: Lycaon pictus, adunaaru nduu, ed. N. Stromberg

Wiliyaam Basil Morgan e John Charles Pug. 1969. Afrik hirnaange, ko Methuen yaltini, 788 kelle, ISBN 978-0416269000