Romaniya

Iwde to Wikipedia
Romaniya
jeetaare leydi, leydi
YemreEastern Europe, European Union, European Economic Area Taƴto
Golle imaaɗe24 Siilo 1859 Taƴto
Laamu inndeRomânia, Roumanie Taƴto
LesdinkeejumRomânia Taƴto
Mutiɗa innde🇷🇴 Taƴto
IPA transcriptionɾuˈmɑːnɪɑ, rʊˈmɨnʲɪjə Taƴto
Participant inGlobal System of Trade Preferences among Developing Countries Taƴto
Named afterAncient Rome Taƴto
Ɗemngal ngal sarwiisiiji leydi fu njoni haaludeRomanian Taƴto
Doondo leydiDeșteaptă-te, române! Taƴto
Taguculture of Romania Taƴto
DuungalYuroopu Taƴto
LesdiRomaniya Taƴto
LaamordeBucharest Taƴto
Hiiri-weeti pelleUTC+02:00 Taƴto
Jonde kwa'odineto46°0′0″N 25°0′0″E Taƴto
Kwa'odineto lettugal45°9′50″N 29°43′0″E Taƴto
Soɓɓire48°16′12″N 26°42′0″E Taƴto
Horɗoore43°37′24″N 25°23′28″E Taƴto
Gorgal46°7′18″N 20°15′42″E Taƴto
TowendiMoldoveanu Peak Taƴto
HoɓadeBlack Sea Taƴto
Laamu sarti celluɗosemi-presidential system Taƴto
Birrol parti politikkiPresident of Romania Taƴto
Arɗiiɗo lesdiKlaus Iohannis Taƴto
Office held by head of governmentPrime Minister of Romania Taƴto
Hooreejo leydiMarcel Ciolacu Taƴto
Laamu battaa enGovernment of Romania Taƴto
Laamu depitee enParliament of Romania Taƴto
Central bankNational Bank of Romania Taƴto
CedeRomanian Leu Taƴto
Shares border withUkrayiina, Hunngariya, Serbiya, Bulgariya, Moldowa Taƴto
Driving sideright Taƴto
Electrical plug typeEuroplug, Schuko Taƴto
ReplacesUnited Principalities of Moldavia and Wallachia, Socialist Republic of Romania Taƴto
Significant eventunification of Wallachia and Moldavia, Tenth Russo-Turkish War, Union of Transylvania with Romania, Romanian Revolution (1989), Treaty of Berlin of 1878 Taƴto
Laawol ngol laamu anndanihttp://www.guv.ro/ Taƴto
HashtagRomania Taƴto
Golle gofernema.ro Taƴto
Deesewalflag of Romania Taƴto
Coat of armscoat of arms of Romania Taƴto
Joogarafiigeography of Romania Taƴto
Has characteristicfree country Taƴto
Taarikihistory of Romania Taƴto
List of monumentslist of historical monuments in Romania Taƴto
Railway traffic sideright Taƴto
Open data portaldata.gov.ro Taƴto
Ndesaeconomy of Romania Taƴto
Annaji Aljeridemographics of Romania Taƴto
Mobile country code226 Taƴto
Country calling code+40 Taƴto
Trunk prefix0 Taƴto
Emergency phone number112 Taƴto
GS1 country code594 Taƴto
Licence plate codeRO Taƴto
Maritime identification digits264 Taƴto
Unicode character🇷🇴 Taƴto
Category for honorary citizens of entityCategory:Honorary citizens of Romania Taƴto
Category for mapsCategory:Maps of Romania Taƴto
Map

Romaniya (ro. România) ko leydi e Yuroopu. Rome (Italiya e iinirde: Roma (ro:ma) wolwirore henndu conlinsten) un gelle mawɗe ɗe Italiya. Ha eno jonii un mawɗe gelle geɓol Lazio ɗen shaka gelle mawɗe nɗen nɗe Rome nɗembo be gonɗun kautuɗun ɗunfere ɗin inɗe comuni ɗi Roma capitale. Hawti e joɗiɓe 2,86,009 eɗer 1,285km2 (496.159mi). Rome hanje ke ɓurɗe yimmɓe e leydi ɗin ɗen gelle ɗer ɗe tati ɓurɗe ɗuɗirka yimmɓe eɗer joɗarde hawtirɗe Turai ɗe ɗuɗirka yimmɓe hakkuɗe keri gelle. Gelle mawɗe ɗe Rome ɗe ɗuɗgo jodiɓe 4,355,725 kanje goni gelle ɓurde ɗuɗirka yimmɓe e Italiya. Geɓol mangol maji hanje ki tataure e ɗuɗirka yimɓe eɗer Italiya. Roma eɗi shaka shaka tahima laddude Italiya eɗer Lazio (Latium) hade e fuuna Tiber.

Gelle vatican (leydi ɓurdi famɗugo a duniyaaru) un leydi yamari fere hare mun e ɗer kerii gelle Rom. Ba dai anɗirgo leydi e der gelle ɗen. E ɗun notta Rom e koɗuɗi e dau gelle haire jewe ɗiɗi sabo e ko noni inare mare e denbo jonde gelle ɗen Tabbutuɗi. Rom ɗi fumari e ɗu hoshaɗi e dau wudu dinna Kirista’en e wtugo go leydi Yuroopu ɗenbo wudu cocin kaatolika.

Romaniya

Innde artude[taƴto | taƴto ɗaɗi wiki]

E haa nde talol gol tigugo Romanko’en innde Roma ɗe wurtoike e gada gonɗe ɗe Tiggi gelle ɗenbo lamiɗo artuɗo Romalus. Fu e non e ɗun wadi e jairi innde Romalus he ɓogi asli gada Roma inɗe mare.

Tun e ƙarnu artuɗun ɗun 4 ɗun heɓigoɗɗe ɓerde e ɗeɗun anɗini e dau fuddirde innde Roma ɗun fari yeso e yumtuki e ɗuɗɗun ko foɗi hakkilo dau Tuggere mari ɗe fu e non ɗe Tabbitayi.

Gada Romo ko Rumen innde Archaic ɗe Tiber latiɗe Toki e toki e ɗe wodi e bandiraka e noditirde Helenancire _________[rheo] to flow stream e noddirde fi’ilu ruo gam yaudu Rushi.

Gada wolwirde Etruscan PYA (ruma) woduɗe tuggere mun haire woni rum “teat” hauti e yawugo bolle bodendun kerkeci e dokku do e sutade Romulus e Remus ko no e nandi ɗen palatine e Aventine (joldee) hills.

Gada Bial Helenancire _____ (rhome) latiɗe kollinore semɓe.


Wikimedia Commons: Romaniya – des documents multimédia.


 
Leydi e Yuroopu

Albaniya | Almaanya | Anndoora | Armaaniya | Aserbayjan | Belaruusiya | Bosniya e Herzegovina | Beljik | Biritaani-Mawndi | Bulgariya | Cekiya | Danemark | Estoniya | Faransi | Finland | Hispaanya | Holannda | Hunngariya | Irlannda | Islannda | Italiya | Jorjiya | Kibris | Korowaasiya | Latvia | Liechtenstein | Lituwaniya | Luksammbuur | Masedoniya | Malta | Moldowa | Monako | Montenegro | Norwees | Otiris | Poloonya | Portokeesi | Romaniya | Roosiya | San Marino | Serbiya | Sulowakiya | Suloweniya | Suwed | Suwis | Türkiye | Ukrayiina | Watikan | Yunan